Articole recente

Forţă şi sensibilitate între două extreme

Forţă şi sensibilitate între două extreme

Arab, musulman, mascul, egiptean. Albă, creştină, feminină, nemţoaică. Doi artişti care zac încolăciţi unul într-altul precum Yin şi Yang pe treptele înalte, gen tribună, ale sălii Kosmos Theater. Cu această imagine simbolică, ce ne aminteşte că echilibrul este cheia vieţii, începe performance-ul Di... Continuă să citești

Îndoiala. Al cui e adevărul? Ce e adevărul?

Îndoiala. Al cui e adevărul? Ce e adevărul?

Cine are dreptate și cine minte? De partea cui e adevărul? Și cât de relativ e adevărul? Îndoiala. Lipsa de încredere. Bănuiala. Maladia lumii noastre. Nu veți găsi cu adevărat răspuns la aceste întrebări, dacă mergeți să vedeți spectacolul „Îndoiala” de John Patrick Shanley, în direcția de scenă a... Continuă să citești

„Pelicanul” cu apetit pentru ură

„Pelicanul” cu apetit pentru ură

Cum să te iei la trântă cu marile texte? Când e mai bine să montezi un clasic? Ce te recomandă să îţi permiţi să montezi un colos al teatrului universal? Oare nu eşti prea tânăr sau prea lipsit de experienţă sau nu ai suficientă cultură generală sau poate prea eşti încrezător peste măsură. Cât de [... Continuă să citești

H.A.H - mecanica inimii

H.A.H – mecanica inimii

Jocul este singurul mijloc real ca să fim în armonie cu viața. Suntem făcuți din carne și iubire. Suntem făcuți din tăcerea copacilor, jocul umbrelor, Leonard Cohen, sex, tragedii grecești sau orgia de lumini a metropolelor. Suntem făcuți doar în raport cu celălalt. Uneori suntem îngeri decăzuți, al... Continuă să citești

La modul impur superior

La modul impur superior

Nu e la mare căutare pe scenele noastre teatrul romantic francez. Nu am habar, de pildă, ca în ultimii treizeci de ani să fi fost montată pe vreo scenă din România nici măcar una dintre marile drame hugoliene. Nici „Hernani”, nici „Ruy Blas”. Sunt, cred mai bine de 20 de ani de când la Teatrul [... Continuă să citești

Ziua din urmă

Ziua din urmă

Primul lucru pe care aș vrea să îl semnalez legat de spectacolul cu piesa „Crazy Grass”, prezentat în cadrul celei de-a XVIII-a ediții a Festivalului Uniunii Teatrelor Europene, e că acesta a fost montat de regizoarea Margarita Mladenova în cadrul unui program (pe nume Noah’s Ark) anume consac... Continuă să citești

Strindberg, în cheia comediei bufe

Strindberg, în cheia comediei bufe

Este sau nu este obligat criticul de teatru să intre pregătit în sala de spectacole? Adică să dețină înaintea vizionării un set minimal de informații despre piesa pe care urmează să o vadă metamorfozată în spectacol, despre actori, regizor, scenograf și despre tot ceea ce înseamnă antecedentele Comp... Continuă să citești

Charlie Chaplin acasă

Charlie Chaplin acasă

Trecutul ascunde întotdeauna ceva. Nu-l cunoaștem niciodată până la capăt. În el trebuie să cotrobăi mereu, ca într-un sertar, și găsești lucruri pe care le știi și lucruri necunoscute. Într-o lume prea grăbită, „A fost odată” este o întoarcere de o clipă, undeva, cândva… Acasă este în Elveția, căci... Continuă să citești

Cu sau fără premii?

Cu sau fără premii?

A căzut cortina și peste ultimele festivaluri de teatru ale toamnei și cred că primul lucru pe care s-ar cuveni să-l facem e să-i felicităm pe toți acei directori care nu au cedat dezarmantului, lașului și, din păcate, câteodată atât de românescului „nu se poate”. E adevărat, vremurile sunt încurcat... Continuă să citești

Cuvintele omoară tot, înainte de micul-dejun

Cuvintele omoară tot, înainte de micul-dejun

Diana Parpalea, UNATC Teatrologie, anul II Dimineața, omul este cel mai tăcut. Abia trezit, cu cearcănele adânc săpate pe obrazul ce nici nu a atins perna cu o seară în urmă, caută cu privirea un rost pentru ziua ce a venit. Ceasul pulsează secunde și minute. Deschide pachetul de cafea, dar înăuntru... Continuă să citești

Copyright 2019 © Site-ul este proprietatea Centrului Cultural Lumina | Politica de confidentialitate | Politica GDPR